Software

Cuprins:

Diferite tipuri de software …………………………………………….3

Sistemul de operare …………………………………………………...3                     

Principalele functii ale unui sistem de operare ……………………….5

Cele mai utilizate sisteme de operare ………………………………....6

Aplicatii software ……………………………………………………..7

Aplicatiile software care pot fi folosite la birou sau acasa ……………………..7

Etapele realizarii aplicatiilor software ………………………………...7

Etapele standard ale realizarii unui program …………………………..7

Concluzie ……………………………………………………………....19

Diferite tipuri de software

            Prin termenul de “software” se intelege ansamblul programelor, procedurilor si rutinelor care controleaza functionarea eficienta a elementelor hard. Un sistem de calcul nu poate sa prelucreze date fara sa fie programat. Un program consta dintr-o succesiune de instructiuni ce converg catre solutia problemei ce trebuie sa fie rezolvata.

            Ansamblul programelor care alcatuiesc componenta software pot fi impartite inca de la inceput in doua categorii:

o   Progarme de sistem – coordoneaza modul in care lucreaza componentele sistemului si ofera asistenta in functionarea programelor se aplicatii. Se spune ca ele alcatuiesc software de baza.

                        Programele de sitem sunt proiectate astfel incat sa faciliteze utilizarea eficienta a resurselor sistemului de calcul si sa ofere instrumente pentru dezvoltarea de executie  a programelor de aplicatii. Aceste programe sunt elaborate pentru anumite tipuri de sisteme de calcul si nu se pot folosi pe alte tipuri. Ele sunt furnizate de catre producatorii sistemelor de calcul sau de catre firme specializate. Programele de sistem se refera in principal la sistemul de operare.

o   Programe de aplicatii (software de aplicatii)-  executa sarcini de prelucrare care duc in mod direct la obtinerea rezultatelor rezolvarii unor probleme formulate de catre utilizatori. Ele justifica gama larga de utilizari posibile a unui calculator. Exemplele de aplicatii pot fi foarte numeroase: editarea si procesarea textelor, elaborarea rapoartelor statistice, financiar-contabile si bancare, proiectarea asistata constructiva si tehnologica, prelucrarea de imagini si sunet, modelarea si simularea sistemelor dinamice, gestiunea bazelor de date si multe altele. Executia propriu-zisa a unui program de calcul este un proces complex, la derularea caruia participa atat hard-ul, cat si o parte din softul unui calculator.

            Softul de sistem este constituit din acele programe care coordoneaza diferite parti ale sistemului de calcul, pentru ca acesta sa execute alte programe(pe cele de aplicatii) rapid si eficient. Programele de sistem reprezinta un mediator intre programele de aplicatii si hard-ul calculatorului, urmarind in acelasi timp si degrevarea operatorului uman de o intreaga gama de sarcini de rutina.

Sistemul de operare (SO)- ansamblu de proceduri manuale si module de program de sistem prin care se administreaza resursele sistemului de calcul(procesoare, memorie, periferice, informatii ) ce asigura utilizarea eficienta, in comun, a acestor resurse si ofera utilizatorului o interfata cat mai comoda pentru utilizarea sistemului de calcul.

Asadar, sistemul de operare poate fi considerat ca reprezentand interfata dintre componentele har si utilizator.

Pentru a raspunde rolului de interfata hardware – utilizator, majoritatea sistemelor de operare sunt organizate pe doua nivele:

o   Fizic – mai apropiat de hardware cu care interfereaza printr-un sistem de intreruperi. Intreruperea presupune executiei programului in curs printr-un semnal, ca urmare a unui eveniment, deservirea intreruperii si apoi reluarea executiei programului in curs.

o   Logic – mai apropiat de utilizator, interferand printr-un sistem de comenzi, limbaje de programare, utilitare.

Corespunzator acestor doua niveluri, sistemele de operare cuprind in general doua categorii de programe:

o   De comanda si control pentru coordonarea si controlul tuturor functiilor sistemului de operare ( procese de intrare/iesire, executia intreruperilor, comunicatia hardware- utilizator etc.);

o   De servicii ( prelucrari) – executate sub supravegherea programelor de comanda si control, utilizate de programator pentru dezvoltarea programelor sale de aplicatie.

Principalele functii ale unui sistem de operare sunt:

Gestiunea prelucrarilor – ofera posibilitati de pregatire si lansare in executie a programelor de aplicatie.

Pentru aceasta, sistemul de operare trebuie sa dispuna de:

o   Un editor de texte, pentru introducerea si modificarea unui program sursa ( program scris intr-un limbaj de programare );

o   Un translator pentru limbajul de programare folosit ( asamblor, compilator, interpretor ), pentru traducerea instructiunilor din programul sursa intr-in limbaj recunoscut de sistemul de calcul ( program obiect);

o   Un editor de legaturi pentru realizarea de legaturi intre modulele obievt in vederea construirii structurii pe segmente, necesare executiei programelor ( program direct executabil ). Acesta se incarca in memorie de catre componenta sistemului de operare numita incarcator, si din acel moment executia poate avea loc.

o   Gestiunea resurselor- identificarea programelor ce se executa, a necesarului de memorie, a dispozitivelor periferice si a cerintelor privind protectia datelor;

o   Gestiunea fisierelor- realizeaza separarea fisierelor incarcate in memorie si grupeaza fisiereke pe diferiti utilizatori;

Facilitati puse la dispozitia utilizatorului referitor la compresia datelor, sortarea, interclasarea, catalogarea si intretinerea bibliotecilor prin programele utilizator disponibile. Aceste facilitati se refera la programele utilitare care pun la dispozitia utilizatorilor o serie de programe pentru defragmentare, comprimare sau devirusare;

Planificarea executiei lucrarilor dupa anumite criterii ( timp de executie, prioritati) astfel incat unitatea centrala sa fie utilizata eficient;

Coordonarea executiei simultane a mai multor programe, prin urmarirea modului de executare a instructiunilor, depistarea si tratarea erorilor, lansarea in executie a operatiilor de intrare/iesire;

Asistarea executiei programelor de catre utilizator, printr-o interfata prietenoasa, atat la nivel hardware, cat si la nivel software.

            Dintre cele mai cunoscute sisteme de operare se pot amintii: Windows, Mac Operating System, Linux, Unix, Novell. Acestea contin mai multe versiuni. Prin versiunea unui program software se intelege stadiul la care s-a ajuns in dezvoltarea soft-ului respectiv in momentul difuzarii lui publice. De exemplu, compania Microsoft si-a etichetat versiunile intai prin numere ( Windows 95, Windouws98, Windows 2000) si apoi prin coduri alfanumerice (Windows Me, Windows XP). Astfel, un simplu utilizator poate compara doua versiuni diferite ale aceluiasi program pentru a constata evolutia programului si facilitatile suplimentare oferite.

            Alte functii ale unui sistem de operare sunt:

o   Alocarea resurselor sistemului. La initializarea calculatorului, este activata o componenta a SO numita supervizor(sau monitor, nucleu, kernel). Acest program nu se gaseste in memoria interna, el trebuind sa fie incarcat aici printr-un procedeu special denumit boot-strap. Supervizorul este cel care decide ce alte componente ale SO vor fi activate pentru executia unor programe utilizator sau pentru realizarea operatiilor solicitate de catre operator, predand controlul pe rand acestora pentru a-si indeplini functiile. Pentru a lua decizii, supervizorul trebuie sa comunice cu utilizatorul sau programatorul. Acest lucru se realizeaza printr-un limbaj de comanda, alcatuit dintr-o colectie de comenzi sintactice, impreuna cu regulile de utilizare a acestora.

o   Comenzile introduse- interpretate de un program translator al limbajului de comanda- pot fi ordine ale utilizatorului pentru cautarea,salvarea,copierea sau mutarea fisierelor, activarea unor resurse de I/E, specificarea limbajului de programare utilizat, definirea formatelor de intrare si iesire ale datelor, prelucrari specifice necesare executiei programelor de aplicatii. Limbajul de comanda se mai numeste job-control language(JCL), deoarece un program de aplicatii ce trebuie sa fie executat este uzual desemnat prin termenul de job. Sistemul de operare realizeaza alocarea resurselor prin intermediul componentei supervizor, care comunica printr-un limbaj de comanda cu programatorul sau utilizatorul sistemului.

o   Programarea resurselor si job-urilor. Simpla alocare a resurselor unui program utilizator(job) inidica “ce” trebuie folosit, insa si “cand”. De asemenea in sistemele cu facilitati pentru executia paralele a job-urilor pot aparea cereri simultane de resurse, care pot duce la conflicte de acces. Componente speciale ale SO se ocupa de planificarea etapelor de executie pentru fiecare job, “semaforizeaza” accesul la diferitele module de calcul, stabilesc prioritati si cozi de asteptare, desincronizeaza operatiile rapide(cum sunt cele executate UC) de altele mai lente(transferurile cu perifericele de I/E).

o   Monitorizarea activitatilor. Un SO trebuie sa fie capabil sa urmareasca si sa inregistreze toate actiunile desfasurate de sistemul de calcul pentru executia unui program. Mai mult, el trebuie sa poata furniza oricand utilizatorului informatii despre succesul sau insuccesul unor activitati, fie proprie initiativa(prin mesaje adresate imediat acestuia), fie la cerere. In plus, o serie de date statistice privind executia programului trebuie adunate pentru a putea fi eventual consultate de cei interesati. Acestea se referata atat la parametrii de performanta ai calculatorului, dar si la costurile implicate de procesare.

Pentru asigurarea functiilor enumerate mai sus, in proiectarea sistemelor de operare se impune asigurarea unor criterii de perfromanta, care se refera in principal la:

• timpul de raspuns adica marimea intervalului de timp scurs intre lansarea unei cereri de serviciu(comanda) si executarea acesteia de catre sistem(achitarea comenzii);

o   simultaneitatea prelucrarilor reprezentand gradul in care SO poate lucra in acelasi timp pentru mai multi utilizatori(multi-user) sau poate executa simultan mai multe job-uri(multi-programare), eventual apartinand aceluiasi utilizator(multi-tasking);

o   partajarea si protectia care se refera la nivelul in care li se permite utilizatorilor de catre SO ca acestia sa foloseasca in comun informatii, cat si nivelul la care pot comunica intre ei in siguranta, evitandu-se accesele neautorizate sau alterarea(intentionata sau nu) a datelor;

o   generalitatea, flexibilitatea, extensibilitatea care masoara gradul in care SO este adaptabil unor contexte specifice(exprimate prin limitari impuse programelor utilizator), precum si gradul in care se pot include in sistemul de calcul noi componente hard si soft, fara eforturi de proiectare si programare deosebite;

fiabilitatea si disponibilitatea reprezentand proprietatea sistemului de calcul de a cadea cat mai rar in pana. Daca la nivel hard aceasta proprietate se poate asigura fie prin utilizarea unor componente de inalta calitate, fie prin multiplicarea modulelor critice, la nivel soft este necesara obtinerea tolerantei la defectiuni. Aceasta calitate se refera la degradarea lenta a performantelor, fara ca ele sa scada sub un anumit prag si fara ca sistemul sa devina neoperational;

o   transparenta si vizibilitatea reprezentand doua proprietati antagonice. Transparenta se refera la faptul ca utilizatorul nu “vede” procesele desfasurate de sistemul de operare in spatele interfetei de comunicatie, prin intermediul careia el transmite comenzi si primeste mesaje. Pe de alta parte, utilizatorului trebuie sa i se permita, de cate ori solicita, sa penetreze in structura SO si sa obtina anumite informatii despre mecanismele, sale de lucru, necesare-de exemplu- realizarii unor perfectionari sau eliminarii unor anomalii functionale.

                        Fiecare sistem de operare este destinat fie unuia, fie mai multor tipuri de calculatoare(grupe de familii compatibile). Performantele lor in raport cu criteriile enuntate mai sus difera uneori radical.

                       

            Cele mai utilizate sisteme de operare sunt:

• AOS, DG sistem de operare utilizat de Data General
• CPF, SSP sistem de operare pentru calculatoarele IBM
• GCOS sistem de operare pentru maniframes Honeywell

• Macintosh System Software  sistem de operare orientat meniu pentru minicalculatoarele Macintosh Apple
• MCP/AS, OS 1100 sistem de operare pentru maniframes Unisys
• MS-DOS sistem de operare pentru PC-uri compatibile IBM
• MVS, VM sistem de operare pentru maniframes IBM
• OS/2 sistem de operare destinat familiei de cicrocalculatoare IBM PS/2
• PC/DOS sistem de operare pentru PC-uri compatibilr IBM echivalent cu MS-DOS
• UNICOS, COS sistem de operare pentru Cray 2
• UNIX sistem de operare multiuser, multitasking
• VAX/VMS sistem de operare pentru familia mini VAX
• Xenix, Venix, A/UX versiuni de operare UNIX

            Aplicatii software

           

            Aplicatiile informatice sunt reprezentate de acele programe ce sunt realizate pentru utilizatori cu scopul de a folosi calculatorul intr-o problema specifica si pentru a indeplini o anumita sarcina ( procesare de text, facurare, aplicatii grafice).

            Exista diferite programe fiecare avand o functie specifica, de exemplu:

Programe de comunicatii – Yahoo Messenger, Outlook Express ( cu ajutorul acestor programe se pot trimite mesaje si comunica cu diferite persoane indiferent de localizarea geografica a acestora).

Programe de manipulare si gestiune a fisierelor- MS-DOS, Linux, Windows Explorer (cu ajutorul acestor programe se pot crea, sterge sau redenumi fisiere).

Programe de navigare pe WEB- Mozilla Firefox, Internet Explorer (cu ajutorul acestor programe puteti accesa diferite pagini de Internet).

Programele de procesare text- WordPro, StarOffice, Document, Microsoft Word  (cu aceste programme se pot accesa informatiile sub forma de text, avand posibilitatea de editare, salvare si imprimare a documentului).

Programele de calcul tabelar- Microsoft Exeel, Lotus 1-2-3, StarOffice Spreadsheet  ( aceste programe permit manipularea datelor numerice existente in tabele de calcul).

Programele de gestiune a bazelor de date- Visual FoxPro, Microsoft Access, Oracle (aceste program organizeaza colectii mari de date, pentru ca informatia sa fie disponibila utilizatorului prin realizarea interogarilor si a extragerilor de date).

Altele, folosite in demenii diverse, specializate- Adobe Illustrator, Quark Express.

            Aplicatiile software care pot fi folosite la birou sau acasa se pot enumera:

• Program de procesare de text : Word, WordPerfect, AmiPro;
• Program de baze de date: Access, Filemarker Pro;
• Pragram de calcul tabelar: Excel. Lotus 1-2-3;
• Program de prezentari: PowerPoint, Freelance;
• Program de posta electronica: Outlook Express, Microsoft Outlook
• Program de navigare pe Internet: Internet Explorer;
• Program de contabilitate : Ciel, NeoSys ;
• Program de salarii : Ciel, NeoManager.

Etapele realizarii aplicatiilor software:

Realizarea unei aplicatii software reprezinta o actiune complexa care imbina un mare numar de activitati eterogene ( de analiza, de proiectare, de programare, implementare si exploatare), cu un pronuntat caracter creativ si la care coopereaza mai multe unitati organizatorice. In plus, reclama resurse umane, materiale si financiare insemnate, pe o perioada considerabila de timp. Folosirea eficienta a acestor resurse, in scopul obtinerii unei aplicatii performante a impus ordonarea acestui proces complex intr-o succesiune bine stabilita de etape si subetape si utilizarea unor metode si tehnici adecvate.

Etapele standard ale realizarii unui program sunt:

1. semnalarea necesitatii unui program ( etapa de analiza ) – realizare stiudiu de fezabilitate pentru a  vedea aria de aplicabilitate, cerintele, conditiile pa care trebuie sa le  indeplineasca programul;

2. proiectarea programului (etape de design ) – realizarea bazelor de date, definirea modelului de ansamblu al aplicatiei tinand seama de cerintele si restrictiile stabilite in etapa anterioara si planificarea realizarii esalonate a acesteia pe componente;

3. realizarea programului- etapa de  programare (programming)  folosind tehnici si limbaje de programare adegvate;

4. testarea- programului- (etapa de testing ) in aceasta etapa programul este implementat in paralel cu cel deja existent sau serealizeaza testarea lui in cadrul unei sectii sau a unui departament;

5. implementarea programului- odata testat si eventual imbunatatit, programul este gata pentru implementare, de data aceasta in totalitate, fara a mai necesita un alt program in paralel;

6. verificare- studierea modului in care programul respectiv raspunde tuturor cerintelor beneficiarului;

7. intretinere- actualizare, perfectionare, modificare in functie de schimvarea conditiilor reale.

CONCLUZIE:

            Software este totalitatea programelor care asigura functionarea corecta a elementelor hardware.

            Software este un sistem de programe pentru computere si procedurile de aplicare a lor furnizate o data cu computereul sau alcatuite din utilizatori.

            Software - componente logice, care creeaza impresia de “ inteligenta” a calculatorului .

            Software - Sistemul de operare (SO)

              - Programe de aplicatii

            Software - programe de sistem-sistemul de operare- controleaza alocarea resurselor in calculator

- programe de aplicatii- destinate rezolvarii unor probleme specifice unei aplicatii